Asociaţia creştinilor ortodocşi din Moldova „Fericita Maică Matrona" a fost fondată, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţiei Sale Vladimir, Mitropolit al Chişinăului şi al întregii Moldove, în toamna anului 2003.

Programul strategic de activitate al Asociaţiei

În perioada dificilă şi controversată pe care o traversează Biserica noastră, împreună cu poporul dreptcredincios, Asociaţia „Fericita Maică Matrona" îşi propune drept scop susţinerea concetăţenilor în conştientizarea pericolului ce ameninţă atât viaţa noastră pământească, cât şi mântuirea sufletului.

Dat fiind faptul că pocăinţa este piatra de temelie a vieţii creştineşti, numai pocăindu-ne fiecare în parte şi împreună cu tot poporul şi cerându-ne iertare de la Domnul pentru păcatele personale şi ale întregului neam, putem nutri speranţa că vom fi auziţi de El în rugăciunile noastre. Astfel, orientându-ne spre o viaţă creştinească în pocăinţă şi în faptele pocăinţei, cerem de la Dumnezeu ajutor pentru rezolvarea problemelor stringente, cum ar fi:

• Sensibilizarea creştinilor în ceea ce priveşte aspectele negative, anticreştineşti ale societăţii contemporane;
• Apărarea copiilor de invazia surogatelor culturii, moralei, a stilului libertin de viaţă de sorginte occidentală;
• Pronunţarea împotriva globalizării, adică apărarea credinţei şi a neamului, neacceptarea şi respingerea legilor impuse ţării de sistemul mondial de guvernare;
• Lupta pentru dreptul de a trăi fără codul de identificare, atribuit în mod obligatoriu fiecărei persoane;
• Dezvăluirea şi combaterea curentelor şi faptelor eretice (abaterea de la canoanele bisericeşti);
• Desfăşurarea permanentă a unor acţiuni de binefacere - acordarea diverselor ajutoare copiilor orfani, invalizilor, bătrânilor ş. a.
• Zidirea unei Biserici-Memorial (din bârne) întru pomenirea înaintaşilor noştri care au pătimit pentru mărturisirea credinţei ortodoxe, cu hramul în cinstea icoanei Maicii Domnului „Pantanasa" („Împărăteasa tuturor").
• Publicarea unui buletin informativ (ziar) menit să promoveze opinia Bisericii (a sfintelor sinoade, a sfinţilor părinţi, a stareţilor din vremurile noastre), oamenilor de cultură şi ştiinţă ortodocşi asupra problemelor contemporaneităţii, să elucideze, prin prisma creştin-ortodoxă, evenimentele din ţară şi din lume etc.

Realizarea acestui program este posibilă numai cerând în rugăciuni fierbinţi ajutorul Bunului Dumnezeu şi mijlocirile Fericitei Maicii Matrona, al cărei nume îl poartă Asociaţia. De aceea, în fiecare miercuri, la ora 7.00, în incinta Bisericii „Sfânta Parascheva" (str. Columna nr. 76, mun. Chişinău) se  citeşte Acatistul Fericitei Matrona şi se săvârşeşte Drumul Crucii cu sfintele icoane şi cu rugăciuni pe perimetrul oraşului Chişinău (cu autocarul).

Oricine se poate implica în ariile de activitate menţionate mai sus cu propuneri, sugestii şi încadrare nemijlocită în acţiuni concrete. Asociaţia Creştinilor Ortodocşi „Fericita Maică Matrona" este deschisă tuturor doritorilor de a-şi aduce prinosul în renovarea vieţii creştineşti a poporului nostru.

Să ne ajute Dumnezeu!

De ce „Fericita Maică Matrona"?

De ce asociaţia noastră a luat numele acestei sfinte nou-canonizate?

Pentru că ea este rugătoare şi grabnic ajutătoare pentru noi, cei schilodiţi sufleteşte de regimul sovietic.

Pentru că, prin credinţa şi curăţenia sa, prin darul proorociei pe care i l-a dat Dumnezeu, s-a contrapus, firavă şi slabă trupeşte, angrenajului dur al sistemului ateist-satanist de sfărâmare a oaselor, a voinţei şi a credinţei oamenilor, şi-a susţinut contemporanii prin rugăciunile şi jertfa sa, îmbărbătându-i în faţa colosului idolatru, amintindu-le de rostul vieţii pământeşti întru Domnul şi de veşnicia sufletului. Cuvioasa Maică Matrona (n. 1881), căreia perfect i se potrivesc cuvintele Sf. Serafim din Sarov: „Agoniseşte Duhul păcii şi în preajma ta se vor mântui mii de oameni", era o oază de lumină pentru oamenii care nu se integrau în tiparele „raiului socialist", clădit pe sânge, suferinţă şi deznădejde. Nu zădarnic, adolescentă fiind, a fost numită de către Sf. Dreptul Ioan din Kronştadt al optulea stâlp al Rusiei.

Pentru că ea, purtându-şi cu adâncă smerenie şi ascultare crucea orbirii trupeşti, fiind nevăzătoare, s-a făcut ochi pentru cei orbiţi de necredinţă şi, fiind oloagă, a dăruit contemporanilor săi aripi în stare să-i ridice deasupra înşelătoarei lumi, să-i pună pe calea Domnului.

Pentru că, în noaptea necredinţei, dominată de forţele întunericului, îi proteja cu multă grijă şi dragoste pe cei care îşi plecau urechea la cuvintele ei. Bunăoară, când toţi, de la mic la mare, ca vitele, erau goniţi la demonstraţii şi, la Moscova, treceau prin faţa mauzoleului antihristului secolului XX, ea, văzând cu ochii minţii adevărata faţă a lucrurilor, poruncea ca în acele zle creştinii nici măcar să nu iasă din case şi să se roage cu cea mai mare râvnă. Or, „demonstratios" nu este altceva decât întâlnirea cu dracii.

Pentru că ea încă în timpul vieţii sale, primind în suflet şi în inimă durerile oamenilor, fiind rugătoare îndurerată pentru ei, a arătat semnele harului lui Dumnezeu, proorocind, izbăvind de boli şi necazuri, făcând minuni.

Pentru că lecuirile şi minunile nu au contenit şi după trecerea ei la cele veşnice (1952) şi continuă să se întâmple şi astăzi celor care se roagă în faţa sfintelor ei moaşte (Fericita Maică Matrona a fost canonizată pe 1 mai 1998 şi se cinsteşte în ziua morţii sale - 2 mai), sfintelor ei icoane şi oriunde s-ar afla. Fericita Maică Matrona nu încetează a ne ajuta în scârbele şi necazurile noastre. Deşi s-ar părea că trăim în perioada înfloririi credinţei, războiul nevăzut seceră sufletele contemporanilor noştri, căzuţi pradă vicleniilor celui rău. În această situaţie, Sf. Matrona şi toţi sfinţii prin care minunat este Dumnezeu, prin viaţa lor jertfelnică ne îndeamnă să nu fim indiferenţi faţă de aproapele, să ne ajutăm unii pe alţii şi să ne rugăm unii pentru alţii.

Pentru că ea este chezăşuitoarea şi solitoarea noastră în faţa bunului Dumnezeu. Cerem şi noi de la Fericita Maică Matrona să ne ajute, prin rugăciunile şi mijlocirile sale, ca să nu pierdem cărarea mântuirii în noaptea apostasiei care se lasă implacabil.